Balada Boschetarului

Mă clatin, dar nu bate vântul,
Şi nici măcar de foame nu sunt beat,
Ar trebui, dar mă încearcă setea
Să las în urmă încă un păcat;

Păcatul că mai am pe astă lume
Un pic de umbră de făcut şi vânt,
Că praf făcut-am mult prea multă vreme
Şi mult am înmulţit nimicul pe pământ.

Ar trebui să mă mai dau pomană,
Să scap de mine, că nu mă mai vreau,
Îmi sunt la inventar în plus şi-n minus
Şi nu mai trebuiesc nici celor ce mă au.

Nici Domnul nu mă vrea, se pare,
Cu indulgenţă, în grădina Sa,
Aş fi un fals făcut prea bine,
La chipul şi asemănarea Sa.